Uneori, firmele sau persoanele fizice, deși nu sunt rezidente pe teritoriul României, au totuși obligația să se înregistreze fiscal. În esență, Codul de procedură fiscală îi include în sfera de acoperire a obligației de înregistrare fiscală pe acei nerezidenți implicați într-un raport juridic fiscal (în esență, vorbim de drepturile și obligațiile care se nasc dintr-o creanță fiscală – cum e obligația de plată a impozitului pe venit obținut în România, de pildă).

Cu alte cuvinte, dacă o firmă străină sau o persoană fizică nerezidentă e implicată în tranzacții care dau naștere unor obligații fiscale pe teritoriul României, înregistrarea fiscală a nerezidenților, în asemenea situații, devine obligatorie.

De ce fel de tranzacții discutăm? De pildă, de prestare de servicii, livrări de bunuri ori de investiții pe piața de capital. E important, însă, înainte de a prezenta o serie de aspecte practice legate de înregistrarea fiscală a nerezidenților, să clarificăm regulile principale care stau la baza unor asemenea tranzacții și unde se află. Pentru că necesitatea de înregistrare este doar un aspect al unor asemenea situații, iar regulile relevante ale acestei probleme pot fi găsite în Codul de procedură fiscală.

Resurse similare:
Toate resursele din categoria: Îndrumare fiscală

Write A Comment