Cum determini obligația depunerii declarației unice în România

obligația depunerii declarației unice

În ce privește subiectul obligației depunerii declarației unice în România, sistemul nostru fiscal nu face excepție în comparație cu alte țări. Adică cu toții suntem probabil de acord că întocmirea și depunerea unei declarații fiscale nu este un lucru ușor în orice țară te-ai afla. Dar acest lucru devine mult mai complicat atunci când ești o persoană străină care tocmai a „aterizat” într-o țară nouă. Deoarece nu ai la dispoziție nicio informație (sau foarte puține informații) despre sistemul de impozitare din noua ta țară, acest lucru poate deveni în timp cel mai rău coșmar.

Ești un expat care tocmai s-a mutat recent în România și încearcă din răsputeri să înțeleagă cum funcționează sistemul fiscal și obligația depunerii declarațiilor fiscale? În plus, nu ești sigur dacă ți se aplică obligația depunerii declarației unice în România? Am creat acest articol special pentru aceia dintre dvs. care au nevoie să-și clarifice întrebări importante privind obligațiile fiscale personale care li se aplică pe parcursul șederii în România.

În primul rând, să clarificăm faptul că în acest articol vom aborda numai obligația depunerii declarației unice. Acest lucru este doar pentru că vrem să păstrăm informațiile cât mai concise și cât mai clare. Acest lucru vă va ajuta, de asemenea, să păstrați o înțelegere clară cu privire la aspectele fiscale importante și obligațiile de declarare personale. Dacă există vreun subiect pe care dorești să-l clarifici și nu îl poți găsi în acest articol, te încurajăm să verifici și alte articole similare din secțiunea Resurse. În cazul în care nu găsești informațiile căutate, ești întotdeauna binevenit să ne trimiți un e-mail cu întrebările tale.

Acum să începem cu prima întrebare din listă:

1. Mi se aplică obligația depunerii declarației unice în România?

Răspunsul la această întrebare se bifurcă în cel puțin următoarele două scenarii:

Dacă ești considerat persoană fizică rezidentă fiscal în România:

Ți se aplică obligația de a declara venitul personal (orice venit, altul decât salariul) printr-o declarație fiscală anuală în România – i.e. declarația unică. În același timp, obligația întocmirii și depunerii declarației unice depinde și de tipurile de venituri pe care le realizezi. De exemplu, pentru anumite tipuri de venituri se poate aplica o obligație de reținere la sursă a impozitului (de către plătitorul de venit). Astfel, întrucât plătitorul tău de venit reține impozitul pe venit și îl declară deja, acest lucru poate elimina necesitatea (și totodată obligația) din partea ta de a declara aceste venituri, pentru a evita duplicarea. În practică, aceasta înseamnă că nu ai obligația de a raporta anumite tipuri de venit pentru care impozitul datorat este reținut la sursă de către un plătitor român. Astfel de venituri pot fi: dividende plătite de o societate românească sau dobânzi plătite de o bancă românească.

2. Ca rezident fiscal român, ce venituri am obligația să declar?

obligația depunerii declarației unice_venituri

Ca regulă generală, dacă în calitate de persoană fizică străină autoritățile române te consideră rezident fiscal în România, atunci ai obligația de a declara următoarele tipuri de venituri prin intermediul declarației anuale (i.e. declarația unică):

  • orice tip de venit personal (mai puțin veniturile salariale) pe care îl obții din străinătate, precum: venituri din cedarea folosinței bunurilor (e.g. venituri din chirii), dividende, venituri din dobânzi, venituri din transferul titlurilor de valoare (realizate din vânzarea oricăror tipuri de instrumente financiare), venituri din pensii sau similare, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
  • anumite tipuri de venituri care sunt cu sursa în România: venituri din cedarea folosinței bunurilor (e.g. venituri din chirii), venituri din transferul titlurilor de valoare (realizate din vânzarea oricăror tipuri de instrumente financiare), venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități independente.

Pentru toate aceste tipuri de venituri  (care pot fi realizate din România sau din surse străine) se aplică obligația de declarare de către o persoană fizică rezidentă fiscal în România.  Declararea se realizează prin intermediul formularului anual – „Declarația unică”.

Dacă autoritățile te consideră persoană fizică nerezidentă fiscal în Romania:

Ți se aplică obligația de a declara doar veniturile cu sursa în România (plătite de rezidenți români sau obținute din activități desfășurate pe teritoriul României).

2. Ce tipuri de venituri am obligația să declar ca nerezident fiscal?

În calitate de nerezident fiscal, aveți obligația de a declara NUMAI veniturile pe care le obțineți din surse românești, precum exemplele descrise sub al doilea bullet de mai sus – de exemplu: venituri din chirii, câștiguri de capital (obținute din vânzarea oricăror titluri de valoare sau instrumente financiare), venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități independente sau venituri din alte surse. Pentru veniturile obținute din România se aplică aceeași obligație de declarare – obligația depunerii declarației unice.

Dacă doriți să vedeți cum arată sau doriți să o utilizați, gasiți aici un link către declarația unică pentru anul 2018: Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.

Acum să trecem la un exemplu mai practic: să presupunem că autoritățile române au determinat că sunteți rezident fiscal român și prin urmare veți avea obligația de a declara în România un venit pe care l-ați obținut din străinătate (Pentru mai multe detalii despre obligația și procedura de determinare a rezidenței fiscale în România, puteți citi aici articolul nostru pe acestă temă).

Să presupunem că ați obținut venituri din dividende pe care le-ați primit ca acționar într-o companie străină. Am stabilit deja că, în calitate de rezident fiscal român, aveți obligația de a declara aceste venituri în România. De asemenea, am stabilit care este declarația fiscală pe care aveți obligația să o întocmiți și să o depuneți la ANAF (declarația unică). Acum, să clarificăm termenul pentru depunere și administrația locală unde va trebui să depuneți declarația.

4. Care este termenul pentru depunere?

obligația depunerii declarației unice

Termenul limită pentru obligația depunerii declarației unice la ANAF este 15 martie a anului calendaristic următor. De exemplu, dacă ați primit dividendele în anul 2019, termenul limită pentru declararea veniturilor prin declarația unică este 15 martie 2020. Conform legislației în vigoare, nu există opțiunea de prelungire a termenului de declarare pentru contribuabil (prin solicitare personală). Prelungirea termenului limită poate fi efectuată numai de către autorități.

Același termen se aplică și pentru plata impozitelor datorate.

Acest material a fost elaborat doar în scopuri informative, descrie aspecte de natură generală și nu este destinat să furnizeze consiliere fiscală, juridică sau contabilă. Pentru un sfat specific despre cazul dvs., vă încurajăm să contactați un consultant specializat.

Lasă un răspuns

Comentarii recente

Aveți nevoie de asistență fiscală?